BINE C-AM INVATAT SA SCRIU!

     Putine sunt cele pe care nu c-as vrea sa le uit...ci sa nu mi le mai aduc aminte. Pe altele insa mi le-as ciopli in minte, pe fata, in suflet...Ar fi mai usor: n-as mai rascoli prin mine sa le caut la nevoie; le-as atinge si urma lor ar trezi in mine forta pe care uneori...ce sa vezi...n-o mai am si zambetul pe care uneori...ca sa vezi...nu-l mai am. Ar vindeca rani si-ar deschide ferestre...Nu pot ciopli, dar bine c-am invatat sa scriu!
     As vrea sa sap in mine mirosul palmutelor grase ale Sarei, umezeala lor calda sa mi se lipeasca iremediabil de piele si urma degetelelor ei cand ma cauta cu ochisorii inchisi sa nu mi se stearga de pe fata...cand simt ca ma pierd s-ating si sa ma vindec de toate..
     Apoi privirea si glasul puiului cateodata ratacit de greutatea celor 4 ani, care dupa 2 zile in care din ora-n ora ca la tratament sunt cea mai rea mamica si nu mai vrea sa ma vada niciodata, iar eu rapusa de gandul ca poate chiar asa sunt si iaca vezi degeaba dau din aripi ca fac doar praf si cand ma sprijin o fac ca poate-s prea ametita de la atata visat cu ochii deschisi, nicidecum de la minusul orelor de somn si rabdarea strasnic incercata: ma anunta senin, cu privirea rotunda ca...ce sa vezi...asta da tratament:'' Mami, mie imi place sa stau cu tine! Ma bucur ca esti chiar tu mamica mea si Doamne-Doamne m-a trimis la tine...mi-esti draga , mami!
     Uf, ce bine! Impaienjenita de lacrimi si usurare...poate totusi chiar nu-s cea mai rea...
     Apoi as vrea sa-mi aduc aminte cum am impartit 2 bucatele de ciocolata: cuvantatorul una si eu una. El o "haleste" p-a lui si din priviri p-a mea.Deloc intamplator, rea mama is, ce sa zic, imi las bucatica mea pe coltul biroului sa testez bondarul; ma-ntorc in 5 minute si bucatica de ciocolata...iat-o...EVAPORATA!
       -Ducule, ai vazut tu ciocolata mea?
       El cu ochii mari, rotunzi...intortocheati: Am papat-o eu!
       -Pai nu era, Ducule, a mea?
       -Ba da, mami...dar nu-i asa ca e frumos sa-mpartim?! Uite eficienta...l-am invatat si asta.
     Si ce chiar nu-i de uitat, intrucat nu cred sa mai primesc curand...poate la urmatoarea raceala...cana cu lapte cald si miere executata de masculul din dotare. MORALA: cand printre noi/voi nu mai curge doar lapte si miere...macar in cana sa fie: intelept barbat...incep sa mi-aduc aminte de ce l-am luat.

                                                    CU DRAG...